De ce se pleacă dintr-o relație de iubire  ...

Indiferent că este vorba despre o EA sau este despre un EL, plecarea din relație are multe cauze, plecarea directă sau indirectă este efectul mai multor aspecte cărora nu li s-a acordat atenția cuvenită, ori care poate nici nu au fost văzute, simțite, percepute pentru a putea fi mai apoi remediate.

Astfel, plecarea este consecința unor strigăte de reparație a relației, în relație și la fiecare dintre cei 2.Și dacă sunt auzite și conștient reparate, se poate evita plecarea sau se poate alege asumat o plecare conștientizată, cu firească părere de rău dar fără resentimente, cu împăcare sau măcar cu acceptare a procesului de iertare ce se cere a fi parcurs. Dintr-o asemenea perspectivă, ai șansa reală a transformării tale într-o variantă mai bună, devenind prezent trăitor în propria ta viață!

În această abordare plec de la câteva adevăruri, și anume -

• Nici unul dintre cei 2 nu este defect sau doar el de vină! Am crescut în acest cult al învinovățirii și al tiparelor de tot felul, al evitării asumării consecințelor deciziilor conștiente și/sau inconștiente și, mai ales, cu falsele credințe că cineva e victimă și cineva e călău, că doar cineva a greșit și va fi pedepsit oricum, că iubirea e suferință și e durere, că e un destin aspru, nedrept, etc. 
• Relația e un construct, o CREAȚIE  la care-și aduce aportul, ceas de ceas, conștient și inconștient, fiecare dintre cei 2 în egală măsură. Ea este un spațiu comun la care și EA  și EL  contribuie, pune și ia, aduce sau nu aduce, stă sau se implică. Este cel de al 3 lea element de care se uită adesea, fiecare fiind centrat pe SINE-1, ori pe CELĂLALT- 2 și extrem de puțin pe RELAȚIE- 3. 
• Plecarea este un semnal, un strigăt mut la început apoi un urlet, un simptom al unei relații aflate deja în derivă, altfel nu ar fi venit, nu s-ar fi produs!! Este astfel transmis ceva, se comunică indirect celuilalt despre nesatisfacerea dorințelor , a nevoilor evolutive, de comunicare, a nevoilor emoționale, sexuale, sociale, etc.
• Există mai multe forme de a pleca , de a ieși din relație - se poate ieși/fugi/pleca/agăța de/ într-o altă relație romantică, erotică, într-o aventură doar sau se poate pleca  în muncă, în sport, în roluri – de părinte/mamă/tată, profesionist, fiică/ fiu al părintelui de care alegi/trebuie să ai grijă, frate/soră/ prieten/prietenă, în boală adesea chiar, în dependențe de tot felul.
• Părinții sunt arhitecții vieții de cuplu a copilului lor. Ne place sau nu ne place, tot ceea ce emitem, gândim, simțim, trăim la nivel conștient conștient dar mai ales inconștient, personal, interfamilial- TOTUL  scrie predispoziția viitoare, formează holograma relațiilor viitoare ale copiilor noștri, programează la nivel subconștient niște alegeri. Nefericirea mamei ca femeie este răscumpărată metaforic de băiatul prins într-o relație de iubire  în care va oferi mai mult sau mai puțin, trăind la nivel simbolic, durerea mamei sale. Neîmplinirea conjugală a tatălui , la nivel subtil, este oglindită de fiica sa care  nu va ști cum să gestioneze plecările partenerului său, ori nu va ști cum să prevină propria sa plecare din spațiul comun al relației  de iubire. 
• Este foarte important să privim cu claritate și onestitate la cine a plecat, care este forma de plecare, când s-a întâmplat plecarea/ruptura/separarea, când a simțit , perceput, conștientizat fiecare plecarea, ce a făcut fiecare dintre cei 2 înainte și după aceste momente/contexte, situații.
• Nu ne învață nimeni să facem față provocărilor din relație, nu știm să iubim, avem așteptări mărețe, nerealiste de cele mai multe ori, confundăm iubirea cu orice altă emoție/stare/afect, o mentalizăm adesea , o conceptualizăm, renunțăm cu ușurință la ceea ce nu cunoaștem sau nu putem controla.
• Orice plecare are rostul său și vine cu alte forme și alte manifestări în funcție de vârsta la care se fală cei 2 dar și în etape diferite de evoluție și consolidare a relației. Plecarea la adolescență sau în prima tinerețe este simțită într-un fel anume , pentru ca mai apoi la vârsta adultă plecările să fie mai  resimțite  cu o altă intensitate, însă la fel de prost sau inconștient gestionate. 

Aspecte personale favorizante/declanșatoare plecării din relația de cuplu/de iubire- 

• Lipsa cunoașterii de  Sine, a Sinelui său autentic de Femeie sau de Bărbat, a nivelului de satisfacere al nevoilor individuale, chiar rătăcire de Sine, lipsa validării de Sine. 
• Superficialitate de Sine, motivație de autorealizare scăzută, chiar dificultate de a trăi prin ea însăși/el însuși.
• Existența unor răni mai vechi neprocesate, imaturitatea Copilului Interior rănit ce se agață de altcineva sau de altceva.
• Nevoi multe, afective, mai ales venite din "marea lipsa" emoțională sau din prea plinul emoțional, din prima copilărie.
• Stima de sine negativă, falsa încredere în sine, nevoia de compensare , nevoia de a se afirma, a căpăta voce si pseudo putere, ori pentru redimensionarea personalității.
• Individualismul , Eu-l senzorial exacerbat, atunci când plăcerea senzorială primează adesea, dispare ori se diminuează ideea de angajament, altruism, implicare.
• Extrapolarea , blocarea unui EU la nivel individual, neunitar , separarea, scindarea Sinelui - EU-l fizic/ fuga-n sport/fitness, rezistență fizică,  EU-l alimentar - preocupare excesivă pentru diete, greutate, gătit, EU- l relațional- plecarea -n alte roluri, prietenii, relații, statusuri, EU-l mental- preocupare excesivă pentru cercetare, muncă, studii, cunoaștere, carieră, funcții, alte responsabilități, EU- l emoțional - emoții refulate, UMBRE neaccesate, instabilitate emoțională, fragilitate sau împietrire emoțională,  EU-l spiritual - găsirea unor cauze moral etice, cutume retrograde, justificări religioase primordiale, abstinență, EU-l contextual - fuga-n anturaj, călătorii, petreceri, curiozitate pentru nou, dependențe chiar, hobby uri, pasiuni toxice adesea, etc.
• Nevoi sexuale pe minus - libidou crescut/puternic sau dimpotrivă sexualitate scăzută/ rușine, frigiditate, fantezii erotice neîmplinite, tensiunea sexuală acumulată, nedescărcată sănătos.
• Lipsa de satisfacere / satisfacere scăzută a nevoilor de evoluție, de a creste, de a se împlini, de a da un sens vieții sale, un sens superior, sacru existenței sale, de identificare a misiunii sale existențiale. 
• Exacerbarea , maximizarea nevoii de creștere și evoluție, pseudo spiritualizarea Sinelui, acea formă de autoîmplinire EGOTICĂ, cu mândrie, din orgolii demonstrative, evitarea subiectelor tabu pentru Sine, preluarea măștilor de Guru, atotștiutor, evaluator, judecător,  profesor al partenerului.
• Gelozia - dorința de posesiune si control/omnipotența personală in jurul căruia gravitează totul/infantilism/terifianță. Originea geloziei este tot în copilărie când părintele satisfăcea toate dorințele, sau nu le satisfăcea, oferind altora favoruri.
• Proiectarea, idealizarea celuilalt , așteptări nerealiste de la sine și de la partener. Dorința ca celălalt să se schimbe, să facă, să repare la el. False credințe că doar celălalt a greșit.
• Trăsături caracteriale negative - lipsa empatiei, neasumarea, lipsa/diminuarea  autocontrolului emoțional , a inteligenței socio emoționale și relaționale, incapacitate de a spune NU tentațiilor, pasivitatea, narcisismul, ignoranța de sine și de celălalt, lipsa mulțumirii, dispoziții predominant negative, disfuncționale. 
• Absența strategiilor rezolutive și a muncii autentice cu Sine. Așteptarea ca celălalt să rezolve, ca timpul să vindece, să uite/să se uite. Astfel , ce nu se conștientizează nu poate fi rezolvat și ce nu se rezolvă la primele plecări, se acutizează și devine tipar relațional cu care intri-n alte relații, generând același răspuns, deși e o altă persoană care pleacă ori de lângă care pleci. 
• Stil de comunicare non empatic sau pasiv agresiv, neimplicare, skill-uri deficitare, disfuncționale de a face față neprevăzutului, lipsa perspectivei de SINE  și a vieții sale relaționale, lipsa intenției și a priceperii, a exercițiului de a fi prezență conștientă!!!
• Incongruență intrapsihică- nealinierea minții cu emoțiile și cu atitudinile față de sine, față de celălalt, față de familie, muncă, viitor, viață, etc.
• Incapacitatea de a rămâne angajat în relație, dezechilibru între ce oferă și ce primește.
• Obiceiuri disfuncționale de a se raporta la Sine și la dificultăți, dorința infantilă de a avea răspunsuri predictibile, lipsa pregătirii de a face față acestor divergențe, incongruențe. 
• Slabă intimitate personală, lipsa nevoii de autonomie sau dimpotrivă prea multă nevoie de libertate.
• Tranzacții interioare la nivelul Copilului rănit, infantil, supărăcios, rebel, nepriceput, irațional sau a Părintelui Interior manipulator, exigent, evaluator, hiperprotectiv. 
• Lipsa exersării din energia Adultului Interior, echilibrat, conștient de Sine și  viața sa, capabil să inițieze și să mențină conectarea cu Sine, de a fi alături , a intui și a simți/ a se simți pe sine și pe celălalt.

Aspecte ce țin de nevoi din relație, de spațiul comun al relației dintre cei 2-

• LIPSA , PIERDEREA, DIMINUAREA CONEXIUNII EMOȚIONALE. 
• Multe mesaje neclare transmise anterior plecării - celălalt nu observă, nu aude, este sau pare nepăsător, indiferent, ori este mai degrabă/ devine ca o mama/un tată sau ca un șef/evaluator/profesor pentru partener.
• Slab, inegal, inconstant aport al fiecăruia la binele comun al relației .
• Afecțiune puțină din partea partenerului, neglijare emoțională  (vezi cele 5 limbaje ale iubirii – timp, complimente/cuvinte, daruri, servicii, atingeri/mângâieri fizice) sau hiper afectivitate sufocantă, constrângătoare, împietrire emoțională sau sexualizarea apropierilor, confundarea atracției cu apropierea, a actului sexual cu afecțiunea, chiar cu iubirea.
• Limbaje de iubire diferite , indisponibilitatea de a manifesta iubirea ținând cont de limbajul dominant al celuilalt. Astfel, iubirea nu ajunge de la unul la celălalt, se pierde în spațiul acela dintre EA și EL, se pervertește sau se transformă în energia respingerii, a înstrăinării, a tăcerilor care dor.
• Nevoia de comunicare disproporțional satisfăcută – lipsa de ascultare activă, strategii de comunicare disfuncționale, agresive, judecative sau evitante, taciturne, ermetizarea sau comunicarea liniară, fără capacitatea de a purta conversații ontologice clarificatoare, suportive, susținătoare.
• Incapacitatea de a purta discuții dificile, de a folosi strategii asertive pentru a -și exprima nemulțumirile, aspectele care nu le plac sau care au nevoie de îmbunătățire, acceptare reciprocă.
• Lipsa de satisfacere a nevoilor energetice- ofertă redusă si cerere multă de emoții, cei 2 se descarcă mereu în spațiul comun și nu se mai încarcă tot acolo-n spațiul  lui ÎMPREUNĂ și ALĂTURI, cu energii pozitive, cu împăcare, sprijin, validare și iertare.
• Deficiențe de rezolvare a neînțelegerilor , amânarea sau evitarea găsirii unor soluții reciproc acceptate.
• Blocarea într-o etapă de evoluție a relației de cuplu- Îndrăgosteala /atracția trec în 2 luni, max.  2 ani și urmează apoi lupta de putere, intercunoașterea și munca alături, împreună, perioada de tatonare și acceptare, armonizare și integrare a diferențelor și complementarităților pentru a se ajunge la iubirea reală, matură, responsabilă, asumată.
• Neînțelegerea nevoilor de intimitate personală și comună, de autonomie și independență, de libertate și granițe sănătoase, flexibile n relație.
• Confuzia, amestecarea nevoilor individuale cu cele comune de relație. Unde începe și unde se termină spațiul comun? Ce este dincolo? Cum se ajunge dincolo? Ce fac dacă ies/iese din relație?
• Fisurarea spațiului comun de siguranță, permisiunea unui intrus - persoană, activitate, posesiune, obicei. 
• Incapacitatea de a face lucruri pentru tine și nu împotriva celuilalt, împletirea intimității personale cu intimitatea comună - timp comun, activități creative comune, familiale, sexuale, sociale, recreative, spirituale.

Aspecte ce țin de familia de origine și de etapele de evoluție, vindecare, trecerea prin ciclurile familiei de bază- 

• Relație defectuoasă cu părintele de același sex. Nevoia de a fi iubit/ă de acesta.
• Model intrafamilial de relație și de manifestare a iubirii în cuplu, prin alergie sau loialitate față de acest model- rece, absent, singular, egotic, supus, inegal, pasiv, agresiv, separator  sau dimpotrivă rezolutiv, iubitor, grijuliu, angajat reciproc, compatibil, etc.
• Trioul oedipian nerezolvat , răni neconștientizate , nevindecate-n spațiul comun din familie, prin iubire necondiționată din partea părinților , frica de a fi abandonat, părăsit, insuficient, neadecvat,
• Tipare relaționale, paternn-uri de manifestare a energiei feminine și a energiei masculine în arborele familiei - modele, tipare preluate inconștient, mai ales de la bunici. Ex -  Sacrificatul, Victima, Adulterul, Dependentul, Eroul, Perfectul, Carieristul, Frumosul, Seducătorul, Profesorul, Șmecherul, etc.
• Stil de atașament defectuos dezvoltat în familia de origine, absența unor dialoguri sănătoase și a unor inițieri în arta iubirii și în munca relațională constantă.
• Preluarea modelelor culturale, etice, religioase promovate de familie – religiozitatea practicantă coercitivă, consumarismul, posesiunea, perfecționismul, materialismul, împlinirea prin ceva anume, idealismul, etc.

Aspecte ce țin de spiritualitate, aspecte subtile prezente în memoria inconștientă a fiecăruia dintre noi- 

• Există o lecție de învățat în acest fapt al plecării , pentru fiecare dintre cei 2. Poate chiar e lecția iubirii de Sine , a iubirii romantice mature, a iertării, a vindecării, a eliberării, a trasării granițelor sănătoase, a compasiunii ,etc. 
• Este o poveste a întâlnirii dintre 2 suflete ce s-au mai văzut/întâlnit/iubit si altădată , o poveste  ce se repetă poate în istoria ta personală pentru a încheia un ciclu, a rezolva ceva în tine sau în tiparul transgenerațional , a găsi o altă rezolvare la aceeași dificultate, a ierta, a elibera, a integra, a oferi acelui suflet sau a primi de la acel suflet!
• E ceva mai mult decât simplul act al plecării, al trădării, al nedreptății, al umilinței și al rușinii - justiția divină are alte rigori, alți parametri, e un alt timp ce nu se măsoară unidirecțional, nici liniar.
• E despre tine și ce te-a adus în acest punct de aici și acum!! Partenerul este oglinda ta . CELĂLALT ESTE ÎN VIAȚA TA NU PENTRU A UMPLE UN GOL, CI PENTRU AȚI ADUCE UN PRINOS!
• Fidelitatea, loialitatea, angajamentul , asumarea nu-s cerute nimănui,  nu -s impuse ori luate cu forța , ele vin , se obțin natural și se mențin prin angajament asumat, permițând  accesarea unui nivel superior de Conștiință, conducând prin exercițiu la maturitatea Sinelui nostru- la iubire de Șine si iubirea ca DAR , nu a iubirii mentale , conceptuale ori a falselor iubiri ce duc la-  Da, te iubesc , dar...!!

Cu drag, spre folos, cu claritate asupra propriilor mele alegeri și transformări, 

psih LB .