Iubirea care te înțelepțește

A iubi nu înseamnă să dispari , ci sa păstrezi pe cineva în inima ta, în ființa ta. Nu este să taci pentru a nu deranja , nici să fii prezent în viața celui care e absent în viața ta. Iubirea nu cere să te abandonezi pe tine . Și nici nu ești prea mult că iubești .Și nici nu iubești prea mult, deși , mai ales la maturitate ți se spune adesea- E prea mult!

Iubirea nu are nevoie de scenarii , nu cere dovezi , nu te ține captiv în Poate, nici Intr o zi sau în Are motivul lui că a plecat!!!

Iubirea reală vine spre tine, te caută, te vede, te alege și, mai ales rămâne. Și nu doare. Nu pleacă .Și cand iubești, modelezi iubirea-n forme variate-n care să încapă rănile tale și ale celuilalt. Și iubești pentru 2 , nu pentru că nu esti suficientă, ci pentru că celălalt nu știe să primească .

Nu a știut , nu știe că iubirea este să dai, să fii, să fii prezent, să fii acolo când e greu, să spui, să simți- Și eu te iubesc ...nu doar să auzi  Te iubesc

Iubirea care nu se-ntoarce devine întrebare, epuizare, devine uitare de sine , în timp. Și dacă a plecat, ai pierdut ce nu a fost niciodată acolo pentru tine, cu tine. Pentru că iubirea reală nu are nevoie sa fie cerșită. Ea se oferă , se revarsă, se întoarce. EA RĂMANE!

Și ce rămane dacă celălalt a plecat? Rămâne acea femeie pe care a pierdut-o fără s-o piardă vreodată. Ramane acel bărbat pe care l-ai pierdut fără să-l pierzi vreodată. Căci adevărul este că, uneori, iubirea nu are nevoie să fie trăită până la capăt. Nici, conjuctural, nu se poate !!Este de ajuns să existe, pentru ca viața să fie întreagă. Există iubiri care nu se termină nici atunci când drumurile se despart

E iubirea aceea care te înțelepțește! Te aduce in fața Sinelui care se reîntregește și tu rămai plin/ă de iubire!!